PARTAJUL IN TIMPUL COMUNITATII LEGALE DE BUNURI

Ceea ce am remarcat,  din intreaga analiza  de pana acum a regimurilor matrimoniale,  este conceptia foarte flexibila a actualei reglementari  si  importanta  deosebita care se da vointei sotilor  in  privinta  raporturilor lor patrimoniale .  Spun aceasta  facand comparatie cu vechea reglementare, iar nu cu  alte sisteme de drept care, datorita evolutiei lor istorice, au  actualmente o viziune  cu mult mai  moderna si cu mult mai permisiva decat cea  adoptata acum  in  Romania.  Am mai afirmat  si cu alta ocazie ca, in ciuda criticilor  exprimate,  reglementarea  noului cod civil in materia  regimurilor matrimoniale a fost  una necesara  si este, pentru aceasta perioada, si suficienta intrucat  conceptia  sociala, educatia juridica  si situatia economica  nu impun, dupa parerea mea, alte  reglementari  mai  complexe. Mai mult, sunt de parere ca, la acest moment, existenta  unor norme legale mai   moderne ar fi de natura sa  creeze  in practica mari probleme,  sistemul juridic romanesc aflandu-se, sub  acest aspect, intr-o perioada de tranzitie , iar societatea romaneasca avand nevoie de  o perioada de "educatie" si de "practica" in materia  regimurilor matrimoniale.

Pentru motivele mai sus exprimate, consider ca  maniera in care este reglementat partajul intre soti in timpul  regimului comunitatii legale de bunuri  reprezinta un pas important  in evolutia legislativa romaneasca  si este reflectarea libertatii de vointa a sotilor   in privinta  raporturilor lor pecuniare.

Formele  partajului

1. Din punctul de vedere  al  persoanelor care pot cere  impartirea bunurilor comune ale sotilor in timpul regimului comunitatii legale   putem clasifica partajul in doua  categorii :

a)  Partajul cerut de oricare dintre soti - si care, la randul sau, poate fi :

- partaj voluntar ( amiabil ) – care se incheie in forma autentica notariala atunci cand sotii se inteleg cu privire la modul de impartire a bunurilor comune

- partaj judiciar – incheiat prin instanta de judecata in cazul in care intre soti exista neintelegeri referitoare la modul de impartire a bunurilor

b) Partajul cerut de creditorii personali  ai unuia dintre soti in situatia in care, dupa  executarea  bunurilor proprii ale sotului debitor, datoria nu a fost acoperita in intregime.

2. Din punctul de vedere al  gradului de implicare al vointei sotilor in efectuarea partajului distingem intre:

a. Partajul voluntar – care se efectueaza strict si in conformitate cu vointa partilor, fiind incheiat in forma  autentica, in fata notarului public

b. Partajul judiciar -  care  se realizeaza numai prin intermediul instantei de judecata, putand fiind cerut  de oricare dintre  soti, atunci cand intre ei exista neintelegeri cu privire  la  modul de impartire,  cat si  de creditorii personali ai unuia dintre soti.

Regimul juridic al partajului in timpul comunitatii legale de bunuri 

            In principiu, impartirea bunurilor intre soti in timpul regimului matrimonial al comunitatii de bunuri este supusa regulilor generale ale partajului cuprinse in art. 669-692 NCC, grafate insa  pe caracteristicile  coproprietatii  devalmase  specifice  casatoriei.

1.       Ceea ce  doresc sa semnalez in primul rand este  diferenta majora intre reglementarea actuala si vechea  legislatie, cea a codului familiei.  Astfel, daca anterior  partajul  intre soti in timpul casatoriei era posibil numai cu caracter exceptional si numai in forma sa judiciara, acum  impartirea bunurilor  sotilor in timpul  casatoriei lor  poate fi facuta  cu caracter normal, obisnuit,  atat prin buna invoiala cat si pe cale judecatoreasca. Nu este necesara  desfacerea casatoriei prin divort  si nici macar incetarea regimului matrimonial al comunitatii  legale de bunuri.  Sotii pot, ori de cate ori doresc, la libera lor apreciere si in conformitate cu vointa  lor, sa imparta  toate bunurile comune sau numai o parte a acestora, mentinandu-si regimul matrimonial. 

2.       Ca urmare a partajului, bunurile impartite devin bunuri  proprii  ale  sotului  care le-a preluat, cu sau fara sulta.  Avand in  vedere ca  nu este obligatoriu  sa inceteze si regimul matrimonial,  toate bunurile care vor fi dobandite de soti ulterior partajului vor deveni tot bunuri comune, aflate in proprietatea devalmasa a sotilor.

3.       Anterior incheierii partajului, conform prevederilor art. 357 alin 2 NCC,  trebuie sa fie determinata cota de contributie  a sotilor atat la dobandirea bunurilor comune cat si la indeplinirea  obligatiilor comune.  In aceasta materie codul civil  stabileste  o prezuntie relativa, aceea a  egalitatii  contributiei sotilor , prezumtie care insa va putea fi inalturata cu  orice mijloc de proba.  Nu trebuie sa confundam obligatia de a se stabili cota de contributie cu  incheierea unui act de lichidare a regimului matrimonial. Acesta se va incheia numai in cazul in care sotii doresc sa  modifice regimul matrimonial care sa le fie aplicabil.  Este adevarat ca o prima  cerinta a actului de lichidare este tocmai  stabilirea cotelor de contributie dar,  in vreme ce actul de lichidare va contine obligatoriu si referiri la  incetarea regimului matrimonial,  in cazul partajului  este suficienta numai  simpla  stabilire a cotelor de contributie fara a mai fi necesara adugarea altor elemente.  Cert este deasemenea ca partajul in timpul comunitatii de bunuri se incheie fara a fi necesara intocmirea  unui act de lichidare. Putem spune deci ca stabilirea cotei de contributie la dobandirea bunurilor comune si la  indeplinirea obligatiilor conjugale este  singura conditie, necesara si suficienta pentru a se putea trece la impartirea  unuia, a mai multor bunuri sau a tuturor bunurilor existente in patrimonial comun al sotilor.

4.       Stabilirea cotei de contributie  se face avandu-se in vedere situatia patrimoniala a sotilor pana la momentul efectuarii partajului si  opereaza  in privinta tuturor bunurilor  comune dobandite de soti pana in acel moment, astfel incat, daca sotii nu au impartit toate bunurile, cota lor de contributie la dobandirea  bunurilor ramase in coproprietate  se va  mentine  aceeasi, respectiv cea declarata  si stabilita anterior incheierii  actului de partaj initial .  Prin  urmare, daca sotii hotarasc sa incheie un alt act de partaj  avand ca obiect bunuri dobandite anterior  primei imparteli,  cota de contributie stabilita  cu aceasta ocazie va fi cea avuta in vedere si  la intocmirea oricarui partaj ulterior.  Modificarea  cotei de contributie este posibila numai in ipoteza in care obiectul celui de al doilea partaj il reprezinta atat bunuri dobandite anterior cat si bunuri dobandite ulterior primei imparteli, pe considerentul ca  in  viata conjugala a sotilor pot interveni fluctuatii care sa determine in mod real asemenea diferente. In acest caz se va realiza o medie a  cotelor de contributie  existente anterior si respectiv ulterior primlui act de partaj.

5.       Obiectul partajului  poate fi reprezentat de un singur bun, de mai multe bunuri comune sau de  intreg patrimoniul comun al sotilor.  Dupa  efectuarea partajului,  bunurile  supuse impartirii vor deveni bunuri proprii ale sotului  care le-a preluat, iar celelalte , care n-au facut  obiectul actului de  partaj, vor ramane  bunuri comune.

6.       Regimul matrimonial  al comunitatii legale de bunuri nu inceteaza prin efectuarea partajului, nici in ipoteza in care  obiectul partajului l-au constituit toate bunurile comune ale sotilor.  Aceasta regula este stabilita expres de art.  358 alin  4 NCC .  Conform prevederilor art. 355 NCC, regimul matrimonial al comunitatii de bunuri si respectiv  proprietatea comuna  devalmasa asupra bunurilor dobandite in timpul acestui regim matrimonial inceteaza numai prin incheierea actului de lichidare a regimului matrimonial.  Efectuarea partajului   dupa incetarea  regimului matrimonial  este lasata la aprecierea sotilor, acestia nefiind obligati sa  supuna impartelii bunurile pe care le-au avut  si ramanand liberi sa le stapaneasca in coproprietate pe cote parti atata vreme cat doresc si le este  confortabil aceasta forma de  proprietate comuna.

7.       Prin  aplicarea art. 676 NCC,  partajul  efectuat de soti in timpul regimului comunitatii legale se va face  in principiu in natura, proportional cu cota fiecaruia sau,  daca acest lucru nu este cu putinta, prin atribuirea bunului sau bunurilor catre unul dintre coproprietari, celalalt  avand dreptul sa  ceara si sa primeasca, in  echivalenta  partii sale, o sulta. Trebuie sa  subliniem faptul ca sulta se stabileste la cererea  sotului indreptatit sa o primeasca, acesta avand posibilitatea sa nu solicite  echivalentul banesc al partii sale din  bunul/bunurile  supuse impartelii.  In cazul in care se solicita sulta, este obligatoriu ca aceasta sa fie platita din bani care sa reprezinte bunuri proprii  ale sotului debitor, altfel  s-ar ajunge la  o situatie cel putin ciudata in care  sotul creditor ar  contribui la plata propriei sulte. Daca nu se cere plata sultei, acest  lucru se va trata ca si o donatie pe care sotul indreptatit o face celuilalt.  Obiectul donatiei il constituie  echivalentul banesc al partii  sotului care a renuntat la cota  sa din bun si este, in temeiul art. 1031 NCC, revocabila  pe toata durata casatoriei.  Precizez ca, fiind vorba despre un partaj  in care unul dintre copartajanti renunta la plata sultei, nu putem considera ca obiectul donatiei il constituie insasi partea de bun la care s-a renuntat, astfel incat sotul sa poata cere, in cazul revocarii donatiei,   reintoarcerea bunului  in patrimoniul sau, ci numai suma de bani la care ar fi avut dreptul cu titlu de sulta, pe care o va putea solicita  de la sotul ce a preluat bunul integral. Acesta din urma  nu va putea  opune  prescriptia dreptului de a cere plata sultei intrucat  solicitarea  celuilalt sot se face in temeiul  dreptului sau de a revoca donatia  iar nu in  temeiul  regulilor generale din materia obligatiilor.  Importanta calificarii corecte a  obiectului donatiei intr-un asemenea caz se  va  releva si in materia  mostenirii, intrucat  atat  reductiunea cat si raportul donatiilor se vor aprecia  avand in vedere acest obiect.  

8.       Creditorii oricaruia dintre soti precum si creditorii  comuni  pot interveni  in cadrul  partajului efectuat atat prin buna invoiala cat  si a celui judiciar.  In cazul partajului  voluntar  nu este vorba despre o interventie propriu zisa a creditorilor ci mai degraba despre un acord al acestora  cu privire la modul in care sotii inteleg sa-si imparta bunurile comune.  In cazul partajului judiciar  creditorii pot  face o cererea de interventie in interes personal, pe cheltuiala lor. 

9.       Partajul  efectuat de soti in timpul comunitatii legale de bunuri are, conform prevederilor art.  680 NCC, caracter constitutiv  de drepturi, fiecare dintre soti devenind  “proprietarul exclusiv al  bunurilor sau, dupa caz,  al sumelor de bani  ce i-au fost atribuite”  cu incepere de la data stabilita in actul de partaj, dar nu mai devreme de data incheierii actului.

            

DANIELA NEGRILA

Notar public coordonator

Birou Notarial CONCORDIA