ASCENDENTII ORDINARI

Sediul materiei îl reprezintă art 982 NCC

  1. Noţiunea de ascendenţi ordinari şi modul de operare al vocaţiei succesorale a acestora

 "Sunt rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepţia părinţilor acestuia" - după cum spune alin 1 al art.  982.  Făcând aplicarea  art. 963 alin 2,  vom putea spune că în această categorie de moştenitori vor intra bunicii, străbunicii, stră-străbunicii, la infinit. Fiind vorba de o rudenie în linie dreaptă, chiar dacă legea nu pune nici o oprelişte referitor la gradul de rudenie limita, ca în cazul colateralilor, trebuie totuşi să remarcăm că , obiectiv vorbind, luând în considerare vârstele celor implicaţi, ne vom opri totuşi foarte aproape de gradul 4 de rudenie. Diferenţa stă în aceea că, dacă sunt întrunite condiţiile pentru a moşteni, gradul 4 de rudenie va putea fi depăşit, mergându-se la gradele următoare, iar limitarea este de natură obiectivă, naturală, iar nu de natură legală.

 Ca şi în cazul celorlalţi moştenitori legali, nu se face nici o deosebire după cum este vorba de  rude fireşti sau de rudenia rezultată ca urmare a adopţiei. În acest ultim caz, vocaţia la moştenire va aparţine bunicilor sau străbunicilor rezultaţi în urma adopţiei, deci celor cărora  adoptatul le-a devenit rudă ca efect al adopţiei, iar nu bunicilor sau străbunicilor fireşti, cu care, în urma adopţiei, a pierdut legatura de rudenie.

 Atunci când la moştenirea unui defunct sunt chemaţi la moştenire ascendenţii ordinari, vom lua în calcul ambele linii ale moştenirii , atât cea maternă cât şi cea paternă. Prin urmare, moştenitori vor fi atât bunicii sau străbunicii  din partea mamei defunctului, cât şi bunicii sau străbunicii din partea tatălui defunctului. Deci, dacă  moştenitori  sunt bunicii, atunci vom vorbi despre patru persoane, iar dacă moştenitori sunt străbunicii, atunci vom vorbi despre opt persoane cu vocaţie succesorală generală .

 Ascendenţii ordinari sunt chemaţi la moştenire pe poziţia a treia în ordinea claselor de moştenitori legali. Astfel, ei vor veni la moştenire  dacă  descendenţii, ascendenţii privilegiaţi ori colateralii privilegiaţi nu există, nu pot moşteni sau nu doresc să moştenească.  Prin urmare, în cazul în care defunctul nu a avut descendenţi,  părinţii îi sunt decedaţi anterior, nu a avut fraţi sau surori, precum  în cazul în care oricare dintre aceştia sunt nedemni sau renunţători, astfel încât nici un moştenitor aparţinând claselor I sau a II a nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru a moşteni, se va stabili vocaţia concretă la moştenire a ascendenţilor ordinari  

 Este posibil ca ascendenţii ordinari să vina în concurs cu moştenitori aparţinând clasei I, a descendenţilor , sau cu moştenitori aparţinând clasei  a II a, respectiv cu ascendenţii privilegiaţi ai defunctului .  Această  situaţie reprezintă aplicarea practică a art. 964 alin 2, care face referire la situaţia dezmoştenirilor dispuse de defunct cu privire la descendenţi sau ascendenţii privilegiaţi, care sunt moştenitori rezervatari.  Regula conform cu care sunt chemaţi la moştenire succesibili aparţinând claselor subsecvente, va funcţiona numai în cazul în care defunctul nu a dispus prin testament de cotitatea disponibilă . În plus, în cazul ascendenţilor ordinari, dacă exheredarea se referă la descendenţi, este necesar ca nici  succesibilii aparţinând clasei a II a să nu vrea sau să nu poată moşteni, iar dacă exheredarea se referă la ascendenţii privilegiaţi este necesar ca nici colateralii privilegiaţi să nu vrea sau să nu poată moşteni .  Astfel, dacă defunctul a exheredat descendenţii, fără să dispuna cu privire la atribuirea bunurilor moştenirii, se va cerceta mai întâi dacă există sau nu ascendenţi privilegiaţi  ori colaterali privilegiaţi  care să poată fi chemaţi la moştenire. Numai dacă aceştia nu există sau nu pot ori nu doresc să primească moştenirea, abia atunci vor fi chemaţi la moştenire ascendenţii ordinari . În această situaţie, ei vor veni la moştenire în concurs cu descendenţii - moştenitori aparţinând clasei I - care vor primi rezerva lor succesorală, ascendenţii ordinari având dreptul să culeagă restul moştenirii .  În cazul în care defunctul a dispus exheredarea ascendenţilor privilegiaţi,  se va cerceta existenţa şi vocaţia succesorală a colateralilor privilegiaţi si  numai dacă aceştia nu există sau nu pot ori nu doresc să primească moştenirea, abia atunci vor fi chemaţi la moştenire ascendenţii ordinari. În această situaţie ei vor veni în concurs cu ascendenţii privilegiaţi - moştenitori aparţinând clasei a doua - care vor primi rezerva lor succesorală, ascendenţii ordinari având dreptul să culeagă restul moştenirii.

 Ascendenţii ordinati pot veni la moştenire singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor al defunctului. În acest caz, cota cuvenită soţului supravieţuitor se va atribui cu precădere, cu întâietate, iar cota ascendenţilor ordinari se va atribui abia după aceea.

 În cazul ascendenţilor ordinari, funcţionează regula proximităţii gradului de rudenie, astfel încât ei vor fi chemaţi la moştenire în ordinea gradelor de rudenie cu defunctul, astfel cum se stabileşte în art 982 alin 3 NCC, moştenitorii de grad mai apropiat înlăturând de la moştenire pe cei de grad mai îndepărtat. Aşadar, dacă la moştenirea unui defunct, în rândul ascendenţilor ordinari există atât bunici cât  străbunici, primii chemaţi vor fi bunicii, ca  moştenitori de gradul 2, iar abia apoi, dacă aceştia nu pot sau nu vor să moştenească, vor fi chemaţi la moştenire străbunicii, în ordinea celorlalte grade de rudenie. Chemarea la moştenire se va opri la  moştenitorii din acel grad care îndeplinesc condiţiile pentru a putea moşteni, fără a mai avea relevanţă dacă există sau nu alţi moştenitori, din gradele următoare.

 În cadrul clasei a III a de moştenitori legali, între cei care o compun, moştenirea se va împărţi în părţi egale, între moştenitorii de acelaşi grad. Astfel, dacă defunctul a avut  patru bunici care vin la moştenire , aceştia vor împărţi moştenirea în patru părţi egale, iar dacă a avut numai trei bunici care vin la moştenire, aceştia vor împărţi moştenirea în trei părţi egale, fără a conta linia maternă sau paternă din care fac parte .  

2. Împărţirea moştenirii în cazul ascendenţilor ordinari

  a. În cazul în care ascendenţii ordinari vin la moştenire singuri, ei  vor culege întreaga moştenire. Se va aplica regula împărţirii în cote egale între moştenitorii care vin împreună  efectiv la moştenire, astfel încât întreaga masa succesorală va fi împărţită în atâtea părţi câti moştenitori sunt. Prin urmare, dacă la moştenire vin bunicii defunctului - rude de gradul 2 – moştenirea se va împărţi în funcţie de numărul lor. Dacă la moştenire vin străbunicii defunctului - rude de gradul 3 – moştenirea se va împărţi de asemenea în funcţie de numărul lor. Regula împărţirii pe linii , maternă  paternă, nu va avea nici o relevanţă şi nu se va aplica în nici un caz în cazul ascendenţilor ordinari .

b.  În cazul în care ascendenţii ordinari vin la moştenire în concurs cu soţul supravieţuitor,  ei vor culege o cotă de un sfert din moştenire, conform art 982 alin 4 NCC. Cota soţului supravieţuitor, care este în acest caz de 3/4 din moştenire, se va calcula cu precădere, iar cota ascendenţilor ordinari, respectiv 1/4 din moştenire, se va atribui abia după aceea.

c. În cazul în care ascendenţii ordinari vin la moştenire în concurs cu descendenţi ai defunctului, ca urmare a exheredării acestora , vom distinge după cum  există sau nu concursul soţului supravieţuitor .

-  Dacă la moştenire vine soţul supravieţuitor, descendenţii ca  moştenitori rezervatari exheredaţi şi ascendenţii ordinari, moştenirea se va împărţi astfel : soţul supravieţuitor va primi cota ce i se cuvine ca şi cum ar veni în concurs cu clasa I de moştenitori, respectiv 1/4; descendenţii vor primi rezerva la care au dreptul, calculată din întreaga masă succesorală, respectiv  1/2x3/4=3/8; ascendenţii ordinari vor primi restul moştenirii, adică 1/1-(1/4+3/8)=1/1-5/8=3/8.

- Dacă la moştenire vin descendenţi ai defunctului ca  moştenitori rezervatari exheredaţi si ascendenţii ordinari, moştenirea se va împărţi astfel: descendenţii îşi vor primi rezerva succesorală, respectiv 1/2 din moştenire, iar ascendenţii ordinari vor primi restul, respectiv  1/2 din moştenire

d. În cazul în care ascendenţii ordinari vin la moştenire în concurs cu ascendenţii privilegiaţi, vom distinge de asemenea după cum există sau nu concursul soţului supravieţuitor .

- dacă la moştenire vine soţul supravieţuitor, ascendenţii privilegiaţi ca  moştenitori rezervatari exheredaţi şi ascendenţii ordinari, moştenirea se va împărţi astfel : soţul supravieţuitor va primi cota ce i se cuvine ca şi cum ar veni în concurs numai cu ascendenţii privilegiaţi, respectiv 1/2 din moştenire; ascendenţii privilegiaţi îşi vor primi rezerva la care au dreptul, calculată din diferenţa rămasă, adică din 1/2; deci, dacă există un singur părinte, rezerva sa va fi de 1/8x1/2 deci 1/16, iar dacă există 2 părinţi, rezerva lor va fi de 1/4x1/2 deci 1/8; astfel, cotele deja atribuite vor fi  următoarele : 1/2+1/16=9/16 dacă există un singur părinte  sau  1/2+1/8=5/8 dacă există doi părinţi ; prin urmare, partea cuvenită ascendenţilor ordinari va fi de 7/16 atunci când la moştenire a venit un singur părinte rezervatar sau  de 3/8 atunci când la moştenire au venit ambii părinţi rezervatari .

- dacă la moştenire vin ascendenţii privilegiaţi ca  moştenitori rezervatari exheredaţi impreuna cu ascendenţii ordinari, moştenirea se va împărţi astfel : ascendenţii îşi vor primi rezerva la care au dreptul în funcţie de numărul lor, calculată din întreaga masă succesorală, respectiv 1/8 dacă există un singur părinte  si 1/4 dacă există ambii părinţi ; ascendenţii ordinari vor primi diferenţa, adică 7/8 dacă au venit în concurs cu un părinte al defunctului si respectiv 3/4 dacă au venit în concurs cu ambii părinţi ai defunctului .

3. Caracterele dreptului la moştenire al ascendenţilor ordinari .

  a. sunt moştenitori legali, drepturile lor fiind consfinţite în virtutea rudeniei cu defunctul

b. nu sunt moştenitori rezervatari, astfel încât ei vor fi înlăturaţi de la moştenire dacă defunctul a dispus de bunurile sale prin testament

c. nu sunt moştenitori sezinari, astfel încât pentru a intra în posesia moştenirii vor fi obligaţi sa ceară emiterea certificatului de moştenitor

d. vin la moştenire numai în nume propriu, iar nu  prin reprezentare, ceea ce determină fără discuţie împărţirea moştenirii între ei  numai în mod egal

DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA

ASCENDENTII PRIVILEGIATI SI COLATERALII PRIVILEGIATI - partea a doua

Cotele in care se imparte mostenirea in cazul clasei a doua de mostenitori legali

Regulile  dupa care  culeg mostenirea ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati sunt stabilite de art 978-981 NCC. Distingem mai multe situatii.

a. daca ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati vin la mostenire singuri, ei vor culege intreaga masa succesorala impreuna, dupa  regula atribuirii intai a cotei parintilor si apoi a cotei colateralilor privilegiati. Astfel :

-daca la mostenire vine un singur parinte, el va primi 1/4 din mostenire iar colateralii, impreuna, indiferent de numarul lor,  3/4 din mostenire ( aceasta impartindu-se intre ei in mod egal , pe linii sau pe tulpini, dupa regulile analizate anterior)

- daca la mostenire vin ambii parinti, ei vor primi impreuna 1/2 din mostenire iar colateralii, impreuna, indiferent de numarul lor, 1/2 din mostenire (aceasta impartindu-se intre ei in mod egal, pe linii sau pe tulpini, dupa regulile analizate anterior)

b. daca ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor, acesta va primi o cota fixa de 1/3 din mostenire, calculata cu prioritate din intreaga masa succesorala, iar clasa a doua de mostenitori va imparti restul de 2/3 din mostenire, dupa aceleasi criterii pe care le-am enuntat mai sus.

Astfel:

- daca la mostenire vine un singur parinte, el va primi 1/4 din 2/3, respectiv 2/12 din mostenire, iar colateralii privilegiati vor primi impreuna 3/4 din 2/3, respectiv 6/12 mostenire

- daca la mostenire vin ambii parinti, ei vor primi impreuna 1/2 din 2/3, respectiv 2/6 din mostenire, iar colateralii privilegiati vor primi impreuna restul de 1/2 din 2/3, respectiv 2/6 din mostenire

c. daca ascendentii privilegiati vin singuri la mostenire, ei vor culege intreaga masa succesorala, care fie se va atribui integral parintelui venit singur la mostenire  fie se va imparti in mod egal intre cei doi parinti care vin impreuna la mostenire

d. daca ascendentii privilegiati vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor, acesta din urma va primi o cota fixa de 1/2 din mostenire, iar cealalta cota de 1/2 se va atribui parintilor defunctului. Daca mostenitor este un singur parinte, el va culege intreaga parte ramasa, respectiv 1/2. Daca mostenitori sunt ambii parinti, ei vor culege cate 1/2 din 1/2, respectiv 1/4 fiecare.

e. daca numai colateralii privilegiati vin la mostenire, singuri, fara concursul altcuiva, ei vor imparti intreaga masa succesorala, dupa regulile pe care le-am analizat anterior.

f. daca la mostenire vin colateralii privilegiati in concurs cu sotul supravietuitor, acesta din urma va primi o cota fixa de 1/2 din mostenire, iar cealalta cota de 1/2 se va imparti intre colateralii privilegiati, asa cum am spus, urmand regulile impartirii egale, pe linii sau pe tulpini, dupa caz.

g. in situatia speciala a concursului dintre clasa I si clasa a doua de mostenitori, intervenita in mod exceptional in urma exheredarii descendentilor, vom putea intalni in practica urmatoarele situatii :

- exista concursul sotului supravietuitor, al descendentilor rezervatari, al unui parinte si al colateralilor privilegiati: cota sotului supravietuitor va fi de 1/4 = 8/32; rezerva descendentilor va fi de  1/2x3/4=3/8=12/32; cota parintelui va fi de 1/4x3/8=3/32; cota colateralilor privilegiati va fi de 3/4x3/8=9/32

-exista concursul sotului supravietuitor, al descendentilor rezervatari, a doi parinti si al colateralilor : cota sotului supravietuitor va fi de 8/32 (1/4); rezerva descendentilor va fi de 1/2x3/4=3/8=12/32; cota parintilor va fi de 1/2x3/8=3/16=6/32; cota colateralilor privilegiati va fi de 1/2x3/8=3/16=6/32.

- exista concursul sotului supravietuitor, al descendentilor rezervatari si numai al ascendentilor privilegiati ori numai al colateralilor privilegiati : cota sotului supravietuitor va fi de 8/32( 1/4); rezerva  descendentilor va fi de 1/2x3/4=3/8=12/32; cota parintilor sau a colateralilor privilegiati va fi de 12/32

-exista concursul descendentilor rezervatari, al unui parinte si al colateralilor privilegiati : rezerva descendentilor va fi de 1/2x3/4=3/8=12/32; cota parintelui va fi de 1/4x5/8=5/32; cota colateralilor privilegiati va fi de 3/4x5/8=15/32

- exista concursul descendentilor rezervatari, a doi  parinti si al colateralilor : rezerva descendentilor va fi de 1/2; cota ambilor parinti va fi de 1/2x1/2=1/4; cota colateralilor privilegiati va fi de 1/4

- exista concursul descendentilor rezervatari si , separat, fie al ascendentilor privilegiati, fie al colateralilor privilegiati : rezerva descendentilor va fi de 1/2; cota atribuita ascendentilor privilegiati sau colateralilor privilegiati va fi de 1/2.

              Temeiul juridic al drepturilor succesorala ale ascendentilor si colateralilor privilegiati:

Ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati :

-         Daca vin singuri la mostenire : art. 976 si  art. 978

-         Daca vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor : art. 976, art. 977 alin 1 si art. 978

Ascendenti privilegiati :

-         Daca vin singuri la mostenire : art. 976 ,  art. 979 alin 1 si  art. 980

-         Daca vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor; art 976,  art. 977 alin 2, art.  979 alin 1 si art 980

Colateralii privilegiati :

-         Daca vin singuri la mostenire : art. 976,  art. 979 alin 2, art. 981

-         Daca vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor : art. 976, art. 977 alin 2, art. 979 alin 2 si art 981

Caracterele juridice ale clasei ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati  

Ascendentii privilegiati

a. sunt mostenitori legali :

Drepturile lor sunt stabilite prin efectul legii, ca si in cazul celorlalti mostenitori legali. Temeiul instituirii ascendentilor privilegiati ca si mostenitori legali il constituie rudenia, fie cea izvorata din filiatie, indiferent ca este vorba de cea din casatorie, din afara casatoriei sau in urma reproducerii umane asistate medical cu tert donator,  fie cea rezultata in urma adoptiei.

b. sunt mostenitori sezinari

Sezina este un alt beneficiu pe care legea il acorda ascendentilor privilegiati.  In temeiul sau, acestia au posibilitatea de a primi stapanirea de fapt a patrimoniului succesoral anterior emiterii certificatului de mostenitor. In acelasi timp, ei vor putea administra acest patrimoniu si  vor putea exercita depturile si actiunile defunctului.

c. sunt mostenitori rezervatari

Conform art.  1088  NCC, coroborat cu art  978 NCC, rezerva ascendentilor privilegiati va fi de:

- 1/2 din 1/4, respectiv de 1/8, daca la mostenire vine un singur parinte

- 1/2 din 1/2, respectiv 1/4, daca la mostenire vin ambii parinti .

Cum se va calcula aceasta rezerva ? Raspunsul se va da functie de situatia concreta in care ne aflam . Astfel :

- In cazul in care  ascendentii vin la mostenire fara a suporta concursul sotului supravietuitor, rezerva lor se va calcula din intreaga mostenire, intocmai cum se calculeaza in aceasta situatie si cota care le revine ascendentilor privilegiati . Prin urmare, situatia se va rezolva simplu, atribuindu-se rezerva ascendentilor    ( de 1/8 sau 1/4 )  si diferenta atribuindu-se conform vointei defunctului exprimata prin testament

- In cazul in care ascendentii vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor, indiferent daca acesta  beneficiaza de cota sa  ca si mostenitor legal sau  numai de rezerva ce i se cuvine, din intreaga mostenire se va atribui cota sotului cu intaietate, iar rezerva ascendentilor privilegiati se va calcula numai din diferenta. Concluzia aceasta se impune, practic, avandu-se in vedere reglementarea art. 977 NCC care stabileste cota cuvenita clasei a doua de mostenitori in cazul concursului cu sotul supravietuitor. Analizand textul, observam ca partea pe care legea o da clasei a doua este de doua treimi din mostenire – daca vocatia succesorala concreta apartine atat ascendentilor cat si colateralilor privilegiati – sau  de o jumatate din mostenire – daca sunt chemati la culegerea acesteia numai ascendentii privilegiati sau numai colateralii privilegiati. Facand raportul cu  reglementarea legala a rezervei ( care spune ca aceasta este  jumatate din cota cuvenita ca si mostenitor legal ) consideram ca, atata vrema cat cota este stabilita dintr-o parte de 1/2 sau de 2/3 din mostenire , si rezerva trebuie calculata in acelasi mod.

Astfel, putem avansa mai multe ipoteze de lucru:

-daca defunctul care era casatorit, avand unul sau doi parinti in viata, a lasat un testament  altor persoane instituindu-le legatari universali, acesta se va reduce, la cererea rezervatarilor mentionati, in limita cotitatii disponibile. Nu va avea importanta daca vocatie succesorala generala au si colateralii privilegiati intrucat acestia, nefiind rezervatari, sunt exlusi de la mostenire, fiind lipsiti de vocatie succesorala concreta prin vointa autorului. Daca respectivii colaterali privilegiati sau unii dintre ei sunt tocmai beneficiarii testementului, ei vor avea vocatie succesorala testamentara, de cea legala fiind lipsiti prin vointa defunctului. Acest lucru nu este de natura, insa , sa-i prejudicieze pentru ca, beneficiind de testament, cota pe care o primesc in concret este mai mare decat cea care li s-ar fi cuvenit ca si mostenitori legali.

 Prin urmare, se va calcula rezerva sotului supravietuitor in functie de cota ce i s-ar fi cuvenit acestuia in concurs numai cu ascendentii privilegiati, adica 1/2x1/2=1/4 din masa succesorala . Rezerva ascendentilor privilegiati se va calcula numai din diferenta de 3/4 intrucat si cota sa legala, in concurs cu sotul supravietuitor, se stabileste numai din ceea ce ramane dupa scaderea cotei cuvenite sotului. Asadar, daca este un singur parinte rezerva sa va fi de ½ din ¼, respectiv 1/8, dar raportat la diferenta de ¾, ceea ce inseamna ca rezerva de care beneficiaza el este de 1/8 din 3/4, respectiv 3/32. Daca sunt doi parinti, rezerva lor va fi de ½ din ½ respectiv 1/4, bineinteles raportat tot la diferenta de ¾, ceea ce inseamna ca rezerva de care vor beneficia ei va fi de ¼ din ¾, respectiv 3/16. Cumuland rezervele sotului supravietuitor si ale ascendentilor ajungem la urmatorul rezultat : 1/4+3/32=11/32, daca este un singur parinte; 1/4+3/16=7/16=14/32, daca sunt doi parinti. Prin urmare, cotitatea disponibila de care poate dispune defunctul este de 21/32 daca la mostenire vine sotul supravietuitor si un parinte, ca si mostenitori rezervatari, si respectiv 18/32 daca la mostenire vine sotul supravietuitor si doi parinti ca si mostenitori rezervatari.

Un alt mod de calcul, respectiv acela in care rezerva ascendentilor se scade tot din intreaga masa succesorala este pe de o parte neconform cu prevederea legala si pe de alta parte de natura sa incalce vointa dispunatorului intrucat diminueaza cotitatea disponibila. In aceasta varianta, rezerva sotului supravietuitor va fi de 1/2x1/2=1/4,  rezerva unui parinte, raportata la intrega masa succesorala, va fi de 1/8, iar rezerva a doi parinti, raportata tot la intreaga masa succesorala va fi de 1/4. Rezulta ca cele doua rezerve cumulate vor fi de 1/4+1/8=3/8, daca exista un singur parinte si respectiv 1/4+1/4=2/4=4/8 daca sunt ambii parinti. Prin urmare, cotitatea disponibila va fi de 5/8=20/32 daca la mostenire vine sotul si un singur parinte ca si mostenitori rezervatari, si respectiv de 4/8=16/32 daca la mostenire vine sotul supravietuitor si ambii parinti. Se observa, comparand, ca se diminueaza cotitatea disponibila cu 1/32 respectiv cu 2/32  fata de modul de calcul anterior.

-daca defunctul, casatorit fiind si avand unul sau doi parinti in viata, lasa testement sotului supravietuitor, instituindu-l legatar universal, acesta se va reduce in limita rezervei cuvenite ascendentilor. Deasemeni nu va avea importanta daca exista sau nu colaterali privilegiati intrucat acestia sunt inlaturati de la mostenire prin existenta unui testament care nu le beneficiaza. In aceasta situatie, din intreaga masa succesorala se va scadea cota cuvenita sotului in concurs cu ascendentii privilegiati, respectiv 1/2 din mostenire, ramanand partea care legal  s-ar atribui clasei a doua, respectiv 1/2 din masa succesorala. Din aceasta se calculeaza rezerva ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor, respectiv 1/8x1/2=1/16 daca este un singur parinte si 1/4x1/2=1/8=2/16 daca sunt doi parinti. Cotele deja atribuite astfel vor insuma 1/2+1/16=8/16+1/16=9/16 daca exista un singur parinte in concurs cu sotul supravietuitor si respectiv 1/2+2/16=8/16+2/16=10/16 daca exista doi parinti in concurs cu sotul supravietuitor. Prin urmare, cotitatea disponibila de care va beneficia sotul supravietuitor in calitatea sa de legatar al defunctului este de 7/16 daca vine in concurs cu un singur parinte si respectiv de 6/16 daca vine in concurs cu ambii parinti. Impartirea finala va avea urmatorul aspect: un singur parinte primeste rezerva sa de 1/16 iar sotul supravietuitor 1/2+7/16=15/16; ambii parinti primesc rezerva lor de 2/16 iar sotul supravietuitor primeste 1/2+6/16=14/16.

Celalalt mod de calcul, in care rezerva parintilor se scade din intreaga masa succesorala ar oferi urmatoarele rezultate. Partea cuvenita sotului supravietuitor este de 1/2 din mostenire, deductibila din intreaga masa succesorala. Rezerva ascendentilor, daca o deducem tot din intreaga masa succesorala este de 1/8 pentru un parinte si 1/4 pentru ambii parinti. Inseamna ca cele doua cote deja atribuite ar cumula 1/2+1/8=5/8 daca este un singur parinte si respectiv 1/2+1/4=3/4 daca sunt doi parinti. Cotitatea disponibila ar fi deci de 3/8 daca este un singur parinte si de 1/4 daca sunt doi parinti. Aceasta, evident, redusa, se va atribui sotului supravietuitor in calitatea sa de mostenitor testamentar. Impartirea finala a masei succesorale va fi urmatoarea: un parinte primeste 1/8 din mostenire, iar sotul care este si legatar al defunctului primeste 1/2+3/8=7/8; doi parinti primesc 1/4 din mostenire iar sotul supravietuitor care este si legatar primeste 1/2+1/4=3/4.  Repeta, aceasta a  doua varianta de calcul nu ni se pare cea mai potrivita intrucat nu se afla in deplin acord cu prevederile legale si este de natura sa incalce vointa defunctului lasand o cotitate disponibila mai mica.

Ipoteza analizata mai sus este aplicabila si atunci cand prin testament defunctul si-a exheredat numai ascendentii privilegiati, numind un legatar care este o alta persoana decat sotul supravietuitor.

d. vin la mostenire in  nume propriu

Faptul ca ascendentii privilegiati vin la mostenire numai in nume propriu este o chestiune fireasca. Reprezentarea , in cazul lor, ar fi insemnat chemarea la mostenire a colateralilor privilegiati in alta calitate decat aceea pe care, practic, o au in virtutea legii .

e. Reprezinta unul dintre subiectii prezumtiei instituita de art 1091 alin 4 NCC, conform careia, "instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un ascendent provilegiat sau catre sotul supravietuitor este prezumata a fi donatie daca instrainarea s-a facut cu rezerva  uzufructului, uzului ori abitatiei sau in schimbul intretinerii pe viata ori a unei rente viagere". Este vorba de o prezumtie relativa, care functioneaza "pana la dovada contrara" si care  este deasemenea ineficienta in cazul in care beneficiarii sai au consimtit la instrainare.  In temeiul acestei prezumtii, categoriile de acte precizate de lege vor fi analizate ca si donatii, aplicandu-li-se regimul acestora in tot ceea ce priveste procedura notariala a desbaterii mostenirii.

Colateralii privilegiati

a. sunt mostenitori legali

Sunt, evident, dupa descendenti si parinti, socotiti a reprezenta categoria de rude cea mai apropriata de defunct. Prin urmare, chemarea lor la mostenire este stabilita prin lege, ca efect al rudeniei cu cel care a lasat mostenirea.

b. nu sunt mostenitori sezinari

In conformitate cu prevederile art 1127 NCC, colateralii privilegiati, in calitatea lor de mostenitori  legali nesezinari, vor  dobandi stapanirea de fapt asupra patrimoniului succesoral precum si dreptul de a administra acest patrimoniu numai in urma eliberarii certificatului de mostenitor, dar cu efect retroactiv  din ziua deschiderii mostenirii .  

c. nu sunt mostenitori rezervatari

Aceasta va insemna ca, in cazul existentei unor testamente facute de defunct in favoarea altor persoane, colateralii privilegiati pierd drepturile pe care le au, in virtutea legii, de a culege mostenirea, neavand beneficiul rezervei pe care mostenitorii legali analizati anterior il au.

d. vin la mostenire un nume propriu si prin reprezentare

Pentru a acoperi nevoia de echitate intre colateralii privilegiati ai  unui defunct, in cazurile in care unul dintre acestia este impiedicat a mosteni in nume propriu din cauza predecesului sau a nedemnitatii, legea acorda  beneficiul reprezentarii. Prin urmare, colateralii privilegiati vor putea culege mostenirea defunctului atat venind in nume propriu, caz in care mostenirea se va imparti egal intre ei, cat si prin reprezentare, caz in care mostenirea se va imparti pe tulpini . Este de retinut deasemenea faptul ca, in cazul reprezentarii, aceasta nu va opera decat pana la gradul 4 inclusiv . 

DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA

ASCENDENTII PRIVILEGIATI si COLATERALII PRIVILEGIATI partea intai

Sediul materiei il reprezinta art 976 - 981 NCC

Este o clasa de mostenitori mixta, cuprinzand rude de grad diferit : pe de o parte, se afla ascendentii privilegiati - parintii defunctului, care sunt rude de gradul 1 cu acesta - si pe de alta parte se afla colateralii privilegiati - fratii, surorile, nepotii  sau stranepotii de frate/sora  ai defunctului, care sunt rude de gradul 2, 3 sau 4 cu acesta. Ea este reglementata avand in vedere legatura dintre defunct si rudele sale, considerandu-se ca, dupa descendenti, cele mai apropiate rude sunt parintii, iar alaturi de ei, cu anumite diferentieri legale, se afla fratii si surorile celui decedat.

Notiunea de ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati

                 Definirea notiunii este data de art 976 NCC, alin. 1 vorbind despre ascendentii privilegiati iar alin 2 referindu-se la colateralii privilegiati, dupa cum urmeaza :

1. Ascendentii privilegiati, conform alin 1, sunt "tatal si mama defunctului". Ceea ce trebuie aratat cu aceasta ocazie este faptul ca notiunea ii cuprinde pe parintii defunctului, indiferent ca este vorba de rudenia fireasca  sau de adoptie. Prin urmare, in categoria "parintilor" vor fi inclusi parintii firesti ai defunctului, daca este vorba de rudenia fireasca, sau  parintii adoptivi ai defunctului, daca este vorba de rudenia civila stabilita prin adoptie. Existenta uneia dintre cele doua categorii de parinti - firesti sau adoptatori - o exclude pe cealalta, reglementarea actuala nemaicunoscand decat asa-numita "adoptie cu efecte depline", in urma careia adoptatul pierde orice legatura de rudenie cu parintii firesti. Asa stand lucrurile, in cazul in care defunctul a fost adoptat, la mostenirea sa nu vor fi chemati decat parintii adoptivi, iar nu si parintii firesti .

Deasemenea , nu are nici o importanta in privinta dreptului la mostenire daca filiatia este din casatorie sau din afara casatoriei, parintii avand aceleasi depturi asupra succesiunii copilului lor indiferent daca  acesta a rezultat dintr-o convietuire neoficializata sau  in cadrul unei casatorii. Aceasta concluzie rezulta din interpretarea art. 448 NCC care stabileste egalitatea in drepturi a copiilor si care inseamna ca, daca descendentii au drepturi egale fata de parintii lor si fata de rudele acestora, atunci este logic sa acordam aceleasi drepturi egale si parintilor fata de copii. Avand in vedere reciprocitatea vocatiei succesorale legale, orice alta concluzie ar fi ilogica.  La acelasi rezultat indeamna si prevederile art. 500 NCC care afirma, fara a face distinctia intre parintii din casatorie si cei din afara casatoriei, ca acestia nu au “niciun drept asupra bunurilor copilului(...) in afara de dreptul la mostenire si la intretinere”.

Lungi au fost discutiile in doctrina asupra dreptului la mostenire al tatalui din afara casatoriei. Actualmente nu mai exista niciun dubiu cu privire la dreptul tatalui din afara casatoriei de a-si mosteni copilul “mort fara posteritate”(Mihail Eliescu), dar ramane de avut in vedere situatia in care stabilirea filiatiei se face prin recunoastere insa scopul acesteia nu este cel legal si nici nu are in vedere interesul suprem al copilului ci este data strict in vederea realizarii unei vocatii succesorale legale. Intr-o asemenea ipoteza, bineinteles ca recunoasterea este lovita de nulitate absoluta, fiind contrara bunelor moravuri si ordinii de drept intrucat “dreptul la mostenire trebuie sa fie un efect al stabilirii raporturilor de rudenie iar nu cauza ei” (Deak 101). Oricum, dreptul la mostenire al tatalui din afara casatoriei intr-un astfel de caz este infirmat nu datorita statutului sau de parinte necasatorit cu mama defunctului ci datorita faptului ca actul prin care a fost stabilita filiatia a fost anulat, legatura de rudenia fiind astfel desfiintata.

In aceeasi categorie de discutii face parte si stabilirea dreptului la mostenire al parintilor dintr-o casatorie nula sau anulata. Conform art. 305 NCC, “nulitatea casatoriei nu are niciun efect in privinta copiilor care pastreaza situatia unor copii din casatorie”, ceea ce inseamna ca acestia vor avea dreptul sa-si mosteneasca parintii. Ori, in virtutea aceluiasi  principiu al reciprocitatii vocatiei succesorale, este firesc sa recunoastem si dreptul parintilor de a-si mosteni copiii rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata.

Se impune sa facem o precizare cu privire la reproducerea umana asistata medical cu tert donator, pe care anterior legislatia noastra nu o cunostea. Astfel, conform art. 441 si urm NCC utilizarea procedeului medical mentionat nu determina nici o legatura de rudenie intre copil si donator. In privinta mamei, situatia nu cunoaste nici o deosebire fata de regula cunoscuta si fireasca: este cea care a dat nastere copilului. In privinta tatalui, acesta este acela care si-a dat consimtamantul la reproducerea umana asistata medical, fie ca este sotul mamei (sau era la momentul conceptiunii medicale) fie ca este un alt barbat. Acesta din urma are obligatia ca, dupa nastere , sa-l recunoasca pe copilul nascut prin acest procedeu sub sanctiunea atragerii raspunderii fata de mama si fata de copil precum si cu posibilitatea stabilirii paternitatii pe cale judecatoreasca. Ceea ce pe noi ne intereseaza in materia pe care o studiem este faptul ca dreptul la mostenire va apartine mamei si acelui barbat care a consimtit la utilizarea procedeului medical de reproducere, fara a avea importanta persoana tertului donator.

In privinta gradului de rudenie al ascendentilor privilegiati, acesta este unic si  nesusceptibil de modificare sau extindere, mostenirea acordata ascendentilor privilegiati fiind strict limitata la gradul 1 care le apartine de drept.

2.Colateralii privilegiati , conform alin 2, sunt "fratii si surorile defunctului, precum si descendentii acestora, pana la al patrulea grad inclusiv". Prevederea legala nu face nici o diferenta dupa cum este vorba de frati buni, frati consangvini sau frati uterini, ceea ce inseamna ca la mostenirea unui defunct vor fi chemati toti acesti colaterali, fara a deosebi intre fratii nascuti din aceeasi casatorie a parintilor lor, din casatorii diferite sau dinafara casatoriei. Felul in care se va face impartirea intre ei, va face obiectul unei analize ulterioare. Deasemenea, precizam ca in cazul adoptatului, colaterali ai  acestuia vor fi considerati numai cei rezultati in urma adoptiei, iar nu si cei care au existat in baza rudeniei firesti .  Filiatia stabilita in urma reproducerii umane asistata medical va determina de buna seama  relatii de rudenie intre toti copiii nascuti din aceiasi parinti. Prin urmare, acestia vor fi considerati frati intre ei, cu drepturi egale, indiferent daca o parte a lor sunt rezultatul unor nasteri normale iar altii sunt produsul unor practici medicale. Diferentiarea se va face asemeni rudeniei firesti sau civile, intre fratii buni, consangvini sau uterini, dupa cum fratii au aceiasi parinti comuni, aceeasi mama sau acelasi tata, cu deosebirea ca tatal firesc va fi considerat ca fiind acel barbat care a consimtit la utilizarea procedeului medical ( fiind sotul mamei sau, in cazul femeii singure, cel care a recunoscut ulterior copilul ).

Vocatia succesorala a colateralilor privilegiati se opreste la gradul 4 inclusiv, deci pana la stranepotii  de sora/frate.

Modul in care opereaza atribuirea mostenirii catre ascendentii si colateralii privilegiati

ASPECTE GENERALE

1.Ascendentii si colateralii privilegiati reprezinta o clasa mixta de mostenitori, formata din rude de gradul 1, respectiv parintii defunctului , si rude de gradul 2, 3 sau 4, respectiv  fratii, surorile, nepotii sau stranepotii de frate/sora.

2.Prin componenta  si prin felul in care este reglementata vocatia  sa la mostenire, clasa a II-a de mostenitori reprezinta o exceptie de la pricipiul proximitatii gradului de rudenie, inlauntrul sau putand coexista si culege mostenirea rude de grad mai apropriat ( parintii defunctului - rude de gradul 1 ) impreuna cu  rude de grad mai indepartat cu defunctul ( fratii  si suroriledefunctului - rude de gradul 2 -, precum si  nepotii sau stranepotii de frate/sora - rude de gradul 3 si 4).

3.Clasa a II -a de mostenitori  este  chemata la mostenire , conform alin 3 al art. 976 NCC, daca descendentii " nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mosteni". Aceasta inseamna ca, daca nu exista descendenti sau acestia nu pot ( intrucat sunt nedemni de a mosteni ) sau nu vor sa mosteneasca (sunt renuntatori la mostenire), in temeiul legii este chemata la mostenire urmatoarea clasa, in ordinea stabilita de art 964 NCC, respectiv cea a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati. O alta situatie in care clasa a II a de mostenitori legali poate fi chemata la mostenire este cea a exheredarii clasei descendentilor, prin testament lasat de defunct. In acest caz, clasa a II de mostenitori va veni la mostenire in concurs cu clasa I de mostenitori, care va culege numai rezerva la care este indreptatita prin lege, clasei a II a revenindu-i restul mostenirii

4.Clasa a II de mostenitori legali poate culege mostenirea singura sau in concurs cu sotul supravietuitor. Cota acestuia din urma se stabileste, in conformitate cu prevederile art 972 NCC functie de existenta ambelor elemente componente ale clasei  (atat  ascendenti privilegiati cat si  colaterali privilegiati) sau numai a unui sungur element al clasei ( numai ascendenti privilegiati sau numai colaterali privilegiati). Daca la mostenire vin atat ascendentii privilegiati cat si colateralii privilegiati, cota ce se va atribui prioritar sotului supravietuitor va fi de 1/3 din mostenire., iar partea ce se va cuveni si se va imparti intre mostenitorii clasei a doua va fi de 2/3 din mostenire. Daca la mostenire vin numai ascendentii privilegiati sau numai colateralii privilegiari, cota ce se va atribui prioritar sotului supravietuitor va fi de 1/2 din mostenire, iar partea ce se va cuveni ascendentilor privilegiati ( sau colateralilor privilegiati, dupa caz ) va fi de 1/2 din mostenire . Ca in toate situatiile, cota sotului supravietuitor se va imputa asupra intregii mosteniri, iar mostenitorii clasei a II a vor culege impreuna restul mostenirii. Reglementarea legala a partii de mostenire pe care o culege clasa a doua de mostenitori legali in concurs cu sotul supravietuitor este  data de art. 977 NCC. In cazul in care nu exista concursul sotului supravietuitor, clasa a doua de mostenitori legali va culege intreaga mostenire, dupa regulile stabilite de art 978-981 NCC

ASCENDENTII PRIVILEGIATI 

Ascendentii privilegiati vin la mostenire indiferent de numarul lor : ambii parinti sau numai unul dintre ei.  Analizam in cele ce urmeaza situatiile pe care le putem intalni in practica :

a. Ei pot culege mostenirea ( sau partea de mostenire ) singuri, fara concursul colateralilor privilegiati, in cazul in care acestia nu indeplinesc conditiile legale pentru a mosteni , conform art 979 alin 1 NCC. In aceasta situatie, aplicabile vor fi dispozitiile art 980 NCC, care dispun ca  mostenirea cuvenita ascendentilor privilegiati se imparte intre acestia in mod egal .  Prin urmare, daca este un singur parinte el va culege intreaga mostenire, iar daca sunt doi parinti acestia vor prelua o cota de 1/2 fiecare.  Se va avea in vedere vocatia concreta a ascendentilor privilegiati, analizandu-se daca amandoi sau numai unul dintre ei erau in viata la momentul deschiderii mostenirii, demnitatea fata de defunct, felul in care si-au manifestat dreptul de optiune succesorala precum si existenta unei exheredari dispusa de autorul mostenirii care, daca exista, va fi de natura sa diminueze partea culeasa de ascendentii privilegiati.

b. In cazul in care la mostenire ascendentii privilegiati suporta concursul colateralilor privilegiati, mostenirea  (sau partea de mostenire) se va imparti in functie de numarul ascendentilor privilegiati care vin efectiv la mostenire. Deci, nu va avea importanta daca in viata sunt ambii parinti ai defunctului, ci numai daca ambii au vocatie concreta la mostenire (ambii au acceptat mostenirea, nu sunt nedemni, nu au fost dezmosteniti).  In aceasta situatie, aplicabile vor fi dispozitiile art 978 NCC, care dispun ca , daca la mostenire vine un singur parinte cota lui va fi de 1/4, iar daca la mostenire vin ambii parinti, cota lor va fi de 1/2. Asadar, intelegem ca si cota cuvenita ascendentilor privilegiati se deduce cu prioritate din mostenire sau din partea de mostenire cuvenita clasei a doua de mostenitori, colateralii privilegiati avand posibilitatea de a primi si imparti intre ei numai diferenta. Practic,din masa succesorala  se va scadea cota cuvenita ascendentilor  si abia apoi se va atribui cota cuvenita colateralilor privilegiati. Deducem deci, o prioritate legala ( un drept prioritar ) in privinta modului in care culeg mostenirea ascendentii privilegiati fata de colateralii privilegiati . Analizand acest sistem de prioritati legale, constatam ca  ascendentii privilegiati nu cunosc decat prioritatea acordata sotului supravietuitor, daca vin in concurs cu acesta. In celelalte situatii, prioritatea o au ei, ascendentii privilegiati .

c. Daca intreaga clasa a doua de mostenitori vine in concurs cu sotul supravietuitor, din intreaga mostenire se va scadea cota cuvenita acestuia( adica 1/3), cu prioritate. Din restul ( respectiv  din  2/3) se va scadea cota cuvenita ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor, ca si a doua prioritate, iar abia apoi se va atribui diferenta colateralilor privilegiati. Astfel, daca la mostenire vine un singur parinte, acesta va primi o cota de 1/4 din 2/3 adica 2/12, iar daca la mostenire vin ambii parinti acestia vor primi fiecare cate 2/12, deci 4/12 impreuna. Schema atribuirii mostenirii va fi, in acest caz, urmatoarea: sotul supravietuitor primeste 1/3=2/6; un parinte primeste 2/12=1/6, urmand ca restul de 3/6 ( adica jumatate) sa se imparta intre colateralii privilegiati; doi parinti primesc 4/12=2/6, urmand ca restul de 2/6 sa se imparta intre colateralii privilegiati.

d. Daca numai ascendentii privilegiati vin in concurs numai cu sotul supravietuitor, atunci cota acestuia, ce se va scadea cu prioritate, este de ½, urmand ca cealalata jumatate sa se atribuie ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor. Astfel, un singur parinte venit la mostenire va fi beneficiarul intregii cote ramase, primind deci 1/2, iar doi parinti vor imparti cota ramasa, primind fiecare care 1/4.

e. daca o mostenire cunoaste concursul sotului supravietuitor - ca si mostenitor legal - al descendentilor - ca si mostenitori legali  rezervatari exheredati de defunct - al ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati - ca si clasa subsecventa chemata la mostenire ca urmare a exheredarii, vom avea urmatoarea tehnica de calcul:  in primul rand, din intreaga masa succesorala se va scadea cota sotului supravietuitor ( care va fi de 1/4, calculata in temeiul art 972 alin 2 ); in al doilea rand, se va calcula rezerva descendentilor ( care va fi de 1/2x3/4=3/8); in al treilea rand se va scadea din total ceea ce s-a atribuit sotului si descendentilor, pentru a se vedea care este cota ce se va distribui clasei a doua [ 1/1 - (1/4+3/8)]= 1/1-5/8= 3/8.] ; in al patrulea rand, se va stabili care este cota cuvenita ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor  (1/4 x3/8=3/32 daca este un singur parinte, si 1/2x3/8=3/16 daca sunt ambii parinti); abia in ultimul rand se va stabili partea cuvenita colateralilor privilegiati si care va fi, practic, ceea ce a ramas dupa atribuirea cotelor celorlalti mostenitori  legali                  ( 3/4x3/8=9/32 daca au fost in concurs cu un singur parinte, sau 1/2x3/8=3/16 daca au fost in concurs cu ambii parinti)

Daca dezmostenirea sa extins atat in privinta descendentilor cat si a sotului supravietuitor, atunci acestuia din urma nu-i va reveni decat rezerva sa de 1/8. La ea se va adauga rezerva descendentilor, respectiv 3/8, astfel incat partea cuvenita intregii clase a doua de mostenitori, adica restul,  va fi de jumatate din masa succesorala . Din aceasta parintii vor primi 1/4x1/2=1/8 daca este unul singur sau 1/2x1/2=1/4 daca sunt ambii parinti. Diferenta de 3/8 sau de ¼ se va imparti intre colateralii privilegiati.

f. este posibil ca ascendentii privilegiati sa vina in concurs si cu clase de mostenitori subsecvente, cu sau fara concursul sotului supravietuitor . Astfel, in cazul in care  defunctul (care nu are descendenti ) a lasat un testament prin care a dispus dezmostenirea ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati ( deci a intregii clase a doua de mostenitori legali ),  ascendentii privilegiati, ca si rezervatari, vor avea dreptul la rezerva pe care le-o da legea. In aceasta  situatie, ascendentilor privilegiati li se va atribui cota lor de rezerva, functie de numarul lor, colateralii privilegiati vor fi inlaturati de la mostenire ca urmare a exheredarii, urmand sa chemam la mostenire una dintre clasele urmatoare , a ascendentilor ordinari sau a colateralilor ordinari Daca exista si sot supravietuitor, atunci cota lui se va calcula cu precadere, ca si cum ar veni in concurs numai cu ascendentii privilegiati ( adica 1/2 din masa succesorala) dupa care, din diferenta,  se va calcula rezerva ascendentilor ( care va fi de 1/8 din 1/2 = 1/16 daca este un singur parinte, si 1/4 din 1/2 = 1/8 daca sunt doi parinti ), urmand ca abia in ultima instanta sa se atribuie cota clasei a III a sau a IV a de mostenitori, aceasta cota reprezentand practic ceea ce ramane dupa atribuirile facute conform regulilor anterioare. (respectiv  7/16 daca a existat un singur ascendent privilegiat sau 3/8 daca au existat doi ascendenti privilegiati ). Daca nu exista un sot supravietuitor, atunci se va calcula rezerva cuvenita ascendentilor , in functie de numarul lor ( adica 1/8 daca este un singur parinte sau 1/4 daca sunt doi   parinti ) iar apoi se va atribui diferenta urmatoarei clase chemate la mostenire.

g.Ascendentii privilegiati vor culege mostenirea numai in nume propriu, reprezentarea nefunctionand in cazul lor. Prin urmare, regula generala este ca ei vor imparti mostenirea in parti egale, ca rude de grad egal, facandu-se aplicarea principiului stabilit de art 964 alin 4 NCC

COLATERALII PRIVILEGIATI

Prin aplicarea art. 963 alin 2, colateralii privilegiati vin la mostenire numai pana la gradul 4 inclusiv, in nume propriu sau prin reprezentare, ceea ce inseamna la vocatia la mostenire a acestora este limitata pana la categoria stranepotilor de frate/sora. Orice alta posibilitate, in afara de a ne limita la gradul 4 inclusiv, in temeiul mostenirii legale, este exclusa. Rudele de grad mai indepartat vor putea veni la mostenire numai ca efect al vointei defunctului, exprimata prin testament, deci in calitate de mostenitori testamentari, iar nu in calitate de mostenitori legali . Analizam sumar situatiile ce se pot intalni in practica :

a.  Ei pot culege mostenirea ( sau partea de mostenire ) singuri, fara concursul ascendentilor privilegiati, in cazul in care acestia nu indeplinesc conditiile legale pentru a mosteni, in conformitate cu prevederile art 979 alin 2 NCC .  Daca singurii mostenitori din clasa a doua sunt colateralii privilegiati, acestia vor imparti intreaga mostenire ( sau parte de mostenire ) cuvenita clasei a doua, dupa regulile pe care le vom analiza mai jos.

b. In cazul in care la mostenire, colateralii privilegiati suporta concursul ascendentilor privilegiati, partea ce le va fi atribuita se va calcula dupa scaderea cotei cuvenita ascendentilor privilegiati, in functie de numarul acestora. Prin urmare, colateralii privilegiati vor face fata prioritatii legale a ascendentilor privilegiati, partea cuvenita lor neputand reprezenta decat restul mostenirii, ramas dupa atribuirea cotei parintilor. Astfel, daca la mostenire, impreuna cu colateralii privilegiati vine un singur parinte, partea colateralilor va fi de 3/4, iar daca la mostenire vin doi parinti, partea colateralilor va fi de 1/2. Putem spune asadar ca drepturile colateralilor privilegiati sunt subsidiare fata de ale ascendentilot privilegiati, iar aceasta ordine de prioritate stabilita de lege este de fapt un rezultat al exceptiei de la principiul conform caruia in cadrul aceleiasi clase rudele de grad mai apropiat inlatura rudele de grad mai indepartat. Ori, in cadrul clasei a doua, rudele de grad mai apropiat ( parintii defunctului) nu inlatura de la mostenire pe cele de grad mai indepartat ( fratii, nepotii si stranepotii de frate ), dar primesc partea ce  li se cuvine cu prioritate.

c. In cazul in care intreaga  clasa a doua de mostenitori vine in concurs cu sotul supravietuitor, colateralii privilegiati vor avea de suportat culegerea cu prioritate a partii cuvenite sotului supravietuitor, apoi culegerea  tot cu prioritate a cotei cuvenite ascendentilor, si abia in ultimul rand  li se va calcula si atribui cota lor din mostenire. Cota culeasa de intreaga clasa a doua de mostenitori in aceasta situatie este de 2/3, din care se va scadea partea cuvenita unui parinte (1/4 din 2/3 =2/12= 1/6) sau partea cuvenita ambilor parinti (1/2 din 2/3 = 2/6), rezultand ca fratii/surorile defunctului si descendentii acestora vor putea primi si imparti intre ei 1/2  din masa succesorala atunci cand , in afara sotului supravietuitor, la mostenire vine un singur parinte, sau 1/3 atunci cand la mostenire vin ambii parinti ai defunctului.

d.In situatia in care la mostenire sunt chemati numai colateralii privilegiati in concurs cu sotul supravietuitor, atunci cota cuvenita acestuia din urma va fi de 1/2  din masa succesorala, urmand ca restul de 1/2 sa se imparta intre colateralii privilegiati, in functie de numarul acestora si de celelalte reguli care le sunt aplicabile

e. Ipoteza speciala in care la mostenire sunt chemati sotul supravietuitor, descendentii - ca si mostenitori legali rezervatari exheredati de defunct - si clasa a doua de mostenitori - ca si mostenitori chemati sa culeaga mostenirea in urma dezmostenirii - va determina acelasi mod de lucru pe care l-am analizat mai sus. Astfel, in aceasta situatie, colateralii privilegiati vor suporta calculul prioritar al cotei sotului supravietuitor, apoi calculul deasemenea prioritar al rezervei descendentilor, urmat de calculul cotei atribuite ascendentilor privilegiati, urmand ca partea lor sa fie calculata si atribuita abia in ultima instanta. Asadar, intai se va scadea cota cuvenita sotului supravietuitor, respectiv 1/4, calculata conform art. 972 alin 2 NCC. La aceasta se va adauga rezerva descendentilor, adica 3/8 din masa succesorala. Rezula ca cea de-a doua clasa de mostenitori va avea dreptul sa primeasca, impreuna, 3/8 din masa succesorala. Din aceasta se va scadea cota ascendentilor privilegiati, in functie de numarul lor, respectiv 1/4x3/8=3/32 daca este un dingur parinte si 1/2x3/8=3/16 daca sunt ambii parinti. Prin urmare, cota cuvenita colateralilor privilegiati va fi de 3/4x3/8=9/32 daca suporta concursul unui singur parinte si de 1/2x3/8=3/16 daca sunt ambii parinti.

Daca dezmostenirea sa extins atat in privinta descendentilor cat si a sotului supravietuitor, atunci acestuia din urma nu-i va reveni decat rezerva sa de 1/8. La ea se va adauga rezerva descendentilor, respectiv 3/8, astfel incat partea cuvenita intregii clase a doua de mostenitori va fi de jumatate din masa succesorala . Din aceasta parintii vor primi 1/4x1/2=1/8 daca este unul singur sau 1/2x1/2=1/4 daca sunt ambii parinti. Rezulta ca fratii/surorile defunctului vor putea primi 3/8 daca vin in concurs cu un singur parinte sau 1/4  daca vin in concurs cu ambii parinti.

f.Partea cuvenita colateralilor privilegiati este diferita in functie de faptul ca vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare, precum si in functie de faptul ca sunt frati buni cu defunctul sau sant frati numai de mama ori numai de tata. Discutia care urmeaza se refera la impartirea mostenirii, fie in mod egal, fie pe linii sau pe tulpini, dupa caz. Prin urmare, vom avea de discutat urmatoarele situatii :

-In cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire in nume propriu si sunt frati buni, conform prevederilor art 981 alin 1 NCC , mostenirea se va imparti intre acestia in mod egal, dupa principiul cunoscut al impartirii egale intre mostenitori de grad egal .

-In cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire in nume propriu si sunt frati buni ( si de mama si de tata) sau sant frati consangvini ( numai dupa tata ) ori uterini ( numai dupa mama), mostenirea se va imparti intre ei pe linii, in conformitate cu prevederile art 981 alin 3 si 4 NCC. Astfel, mostenirea defunctului se va imparti pe doua linii : cea materna si cea paterna. Fratii  dupa mama vor culege mostenirea numai pe linia materna, fratii dupa tata vor culege mostenirea numai pe linia paterna , iar fratii buni vor culege mostenirea pe ambele linii. Rezultatul final va exprima o exceptie de la principiul impartirii egale a mostenirii intre rudele de grad egal , intrucat fratii buni vor avea o cota mai mare decat fratii consangvini ori uterini, desi sunt rude de grad egal.  Aceasta exceptie se manifesta numai in privinta rezultatului final al calculului, impartirea in cadrul fiecarei linii facandu-se totusi in mod egal . Precizam ca renuntarea unuia dintre fratii consangvini sau uterini va profita celor cu care ar fi venit la mostenire pe linia sa, materna sau paterna, iar renuntarea unuia dintre fratii buni va profita tuturor colateralilor, pe ambele linii.

Sa analizam urmatorul exemplu, pentru o mai buna intelegere : defunctul A lasa ca mostenitori un frate bun ( B ),  doi frati uterini  ( C si D )si trei frati consangvini ( E,F si G ). Mostenirea se va imparti pe doua linii, egale intre ele : linia materna si linia paterna. Pe linia materna vor veni la mostenire fratele bun, B, precum si fratii uterini C si D , intre care jumatatea materna se va imparti in mod egal , cate 1/3 din 1/2 = 1/6 pentru fiecare. Pe linia paterna vor veni la mostenbire fratele bun, B, prtecum si fratii consangvini, E,F si G, intre care linia paterna se va imparti in mod egal, cate 1/4 din 1/2 =1/8 pentru fiecare.  Constatam ca fratele bun a cules mostenirea atat pe linia materna, luand 1/6, cat si pe linia paterna, luand 1/8, deci in total 7/24. Fratii  uterini au primit cate 4/24 fiecare iar fratii consangvini au primit cate 3/24 fiecare. Daca, in aceeasi ipoteza, fratele uterin C si fratele consangvin E renunta la mostenire, inseamna ca linia materna se va imparti numai in doua parti, corespunzatoare fratelui bun si fratelui uterin,iar linia paterna se va imparti numai in trei parti, corespunzatoare fratelui bun si celor doi consangvini. Daca, pentru aceeasi speta, fratele bun renunta la mostenire, el nu va mai participa la impartirea dupa nici o linie, astfel incat fiecare se va distribui numai in functie de numarul de frati pe care ii cuprinde.

-In cazul in care colateralii privilegiati vin la mostenire prin reprezentare, mostenirea sau partea de mostenire ce  li se cuvine se va se va imparti intre ei pe tulpina, conform prevederilor art 981 alin 2 NCC,  dupa regulile de stabilire ale tulpinii consacrate de art 968 alin 2 NCC. Astfel, tulpina va fi data in functie de colateralul de gradul 2 care culege mostenirea sau este reprezentat la mostenire. Vor fi aplicabile  principiile statuate de alin 1, 3 si 4 ale art 981. Astfel, daca este vorba numai de frati buni, tulpinile vor fi egale intre ele. Daca, insa, este vorba de frati uterini/consangvini, tulpinile se vor calcula  ele insele pe linii. Astfel , in primul rand se va face impartirea pe linii, apoi se va calcula partea ce se cuvine fiecarui colateral privilegiat de gradul doi  - care va constitui partea cuvenita fiecarei tulpini - iar abia apoi se va proceda la impartirea efectiva a mostenirii. In cadrul fiecarei tulpini, mostenirea se va imparti in mod egal intre reprezentanti, daca acestia sunt rude de grad egal, sau deasemenea pe tulpina daca mai exista indeplinite conditiile inca ale unei reprezentari .

Pentru o mai buna intelegere a impartirii pe linii si tulpini, vom continua analiza pornind de la exemplul anterior. Astfe, daca  fratele bun ( B) este  predecedat, el va fi reprezentat la mostenire de descendentii sai, iar cota pe care o vor imparti acestia va fi de 7/24, cat s-a calculat conform impartirii pe linii. Abia aceasta cota se va imparti intre reprezentanti. Ceilalti frati/surori uterini si consangvini, care constituie lelelalte tulpini, vor primi partile ce li se cuvin in urma impartirii pe linii .

Un alt exemplu, pentru a intelege mai bine afirmatia ultima pe care am facut-o, este urmatorul . Defunctul A a lasat ca mostenitori trei frati buni , B, C si D. Fratele B a murit inaintea lui A lasand  doi copii, E si F. Nepotul de frate predecedat F a decedat si el inaintea lui A, lasand doi copii F1 si F2. Mostenirea se va imparti astfel : Vom calcula  numarul tulpinilor functie de mostenitorii de gradul doi ( fratii ), si vom determina o  impartire in trei parti egale. Astfel, fratii in viata, C si D, vor culege cate 1/3 din mostenire. Partea cuvenita fratelui predecedat , respectiv 1/3  , se va imparti in mod egal intre copiii acestuia,E si F,  care vor reprezenta la randul lor doua tulpini, astfel incat fiecare ar beneficia de 1/2x1/3=1/6. O  cota de 1/6 va fi atribuita nepotului de frate aflat in viata, E. Cealalta cota de 1/6 va fi la randul ei impartita intre copiii nepotului de frate predecedat, F1 si F2, astfel incat acestia vor primi fiecare cate o cota de 1/2x1/6=1/12.

DANIELA NEGRILA
Notar public coordonator
Birou Notarial CONCORDIA